“Prin muncă omul e slăvit” – probabil este cea mai actulă zicală cu care se confrontă realitatea la momentul de faţă. Făcând o mică retrospecţie, ajungem la ideea că dacă munca l-a făcut pe om, atunci acestuia îi este sortit întreaga viaţă să şi-o dedice muncii continue. O fi vreun ghiont celor care nu vor să muncească şi care veţuiesc de la ziua de azi la cea de mâine sau cheia spre succesul absolut pentru cei care muncesc şi de a merge mai departe în acelaşi ritm, dar cu siguranţă, fără muncă omul nu se simte realizat.
Munca a avut şi are un rol esenţial în existenţa omului şi a dezvoltării acestuia pe parcursul vieţii. Muncind, omul nu numai că îşi ocupă timpul cu ceva, primind în schimb salariu sau bunuri, se dezvoltă într-o anumită direcţie, deprinde diverse abilităţi, învaţă multe lucruri noi, îşi face o carieră profesională, iar în final, urcă pe diverse trepte de dezvoltare, ajungând un “cineva”.
Treptat, munca a devenit un drept egal atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, iar cariera devine un ţel şi pentru sexul puternic, şi pentru sexul slab. În multe situaţii, femeile chiar au demonstrat că pot ajunge mult mai sus şi cu paşi mai rapizi acolo unde îşi doresc.
Noile tehnologii încearcă să susţină omul şi să îi ofere o doză de ajutor în goana după succes. Telefoanele mobile performante, cu funcţii care depăşesc aşteptările, lăptopuri care stau la îndemână oricând, navigatoare ce te pot ghida chiar şi spre cele mai îndepărtate puncte sau imprimante portabile mai compacte şi de dimensiuni mai mici pentru a fi mai accesibile – toate vin să ne optimizeze procesul de muncă.
Cariera – suferi de dependenţă de muncă?
Cariera este un subiect actual şi bine mediatizat, dar care are şi partea mai puţin plăcută. În goana după bogăţii, faimă şi viaţă de 5 stele, ajungem să ne pierdem în iluzii și să creăm dependențe. Dependența de muncă ne poate transforma în workaholici. Ei muncesc foarte mult, fac totul la un nivel foarte înalt şi calitativ, nu au timp de alte preocupări şi tot timpul şi-l dedică activităţii de care este îndrăgostit lulea. Par a fi mai degrabă persoane nefericite, care creează impresia că ar fi încheiat un fel de contract imaginar, ce are la bază teoria că întotdeauna este loc de mai mult şi de mai bine.
Cei care sunt workaholici manifestă unele simptome care sunt percepute ca bizare şi pentru a nu ne alătura acestei categorii, bucurându-ne din plin de viaţă, vom trece în lista neagră câteva obiceiuri stranii pe care să le evităm.
5 obiceiuri bizare de workaholici și cum să le evităm:
Disperat după muncă
E cert că toţi avem nevoie de o activitate, avem pentru ce ne trezi dimineaţa, ne facem planuri şi tindem spre scopul propus. Nu trebuie ca serviciul să devină un mod de viaţă. Fiecare job are unu program, care depăşindu-l din ce în ce mai des, te poţi trezi că ai schimbat locul de trai, când, de fapt, mai există şi alte sfere ale vieții. Devii disperat şi chiar obsedat, îţi pare că niciodată nu îţi mai ajunge timp pentru tot ce vrei să faci. Acolo sus nu reprezintă niciodată îndeajuns de sus. Ceea cu ce te ocupi nu mai este o satisfacţie, ci se transformă în nevoia de a munci permanent, chiar dacă trebuie să te jertfeşti ceva important din viaţa ta.
“Lucrul lăsat de azi pe mâine aşa şi rămâne”
Atunci când îţi iei munca acasă – greșești drastic. În acest caz, nici nu îţi dai seama cum serviciul îţi fură tot timpul. O carieră de succes e posbilă doar atunci când îmbini utilul cu plăcutul, ai timp suficient şi pentru muncă, şi pentru cei de acasă. Ideea că ceea ce nu ai reuşit vei termina acasă este o greşeală enormă. Casa trebuie să fie locul de suflet, de relaxare, locul unde te bucuri de momentele frumoase alături de familie. Pentru ceea ce nu ai reuşit, este şi mâine o zi, iar zicala enunţată anterior, nu este atât de adevărată, demonstrând chiar contrariul în multe din cazuri.
Eşti prea fericit şi prea liniştit când munceşti
Job-ul tău poate lua forma unui val care treptat te duce prea departe de realitate. Nu mai observi ce se întâmplă în jurul tău, că totul stă pe muchie de cuţit. Nu te mai sperie ideea că poţi rămâne singur. Te interesează doar ceea ce are legătură cu munca ta. Faptul că eşti fericit şi liniştit la locul de muncă este doar o iluzie, care odată ce se va spulbera, vei realiza că prea multe ai pierdut fără a avea posibilitatea de a le întoarce.
Cei apropiaţi sunt pe planul 2
Dacă de unele lucruri ne putem abţine, fără de familie, rude şi prieteni, te vei pierde în spaţiu şi timp și nu vei avea poftă de viaţă. Dacă aceştia nu mai sunt atât de importanţi în viaţa ta, atunci sigur te poţi considera parte din categoria workaholici. În majoritatea cazurilor, serviciul este un motiv de despărţire, de îndepărtare şi în final – rişti să rămâi singur, izolat de restul societăţii. Serviciul este acolo, iar familia aici şi pentru totdeauna şi în acest echilibru nu trebuie să treci nicidecum bariera de mijloc.
Munca – unicul hobby
Toţi suntem multumiţi când avem un job, ne place enorm, suntem entuziasmaţi de procesul lui, dar acest hobby anulează celelalte activităţi, pentru care ori nu mai ai timp destul, ori nu mai ai interes atât de profund. Dacă ai uitat de îndrăgitele vacanţe, de ieşirile în oraş, de satisfacţia pe care o primeşti când mergi la cumpărături, atunci ai căzut în păcatul de a face parte din categoria workaholici. Nu trebuie să trăieşti doar pentru serviciul tău, adu-ţi aminte că sunt o mulţime de lucruri pe care adori să le faci. Serviciul trebuie să îţi placă cu măsură, dar nu într-atât ca să fie pe primul loc.