Sunt atât de multe mituri cu și despre aviație, încât nici nu știu cu care să încep. Sunt o groază de aspecte pe care personalul navigant le știe sau le trăiește și le ține „secrete”. Mi-am amintit câteva, auzite prin poveștile zburătorilor și îți prezint, pe această cale, nouă aspecte ale aviației comerciale pe care nu ți le-a zis nimeni:
- Dacă ai frică de zbor și de turbulențe, zboară dimineața
Pe parcursul zilei, soarele încălzește solul iar după-amiaza există șanse de turbulențe, date de multe ori de aerul cald care se ridică din sol, dar și de furtuni.
Dimineața este cea mai liniștită parte a zilei din acest punct de vedere. Desigur, nu sunt excluse nici turbulențele matinale dar… sunt mult mai rare, spre inexistente.
- Cel mai liniștit loc din avion este…
În zona sau deasupra aripilor. Continuând ideea de a nu îți alimenta frica de zbor, ia-ți bilete pe scaunele din zona aripilor. Nu cumva să te așezi la coadă, acolo este cel mai rău. Curgerea aerului este din față spre spate, deci în spate se va resimți tot. Poți, în schimb, să stai mai în față.
În ceea ce privește siguranța, nicăieri nu este mai sigur sau mai puțin sigur. Singurul fapt de care să ții cont îl relevă o glumă, destul de macabră: „e mai bine să stai în față că, în caz de prăbușire, căruciorul cu băuturi mai trece o dată pe lângă tine”.
- De ce nu ai voie să folosești telefonul la bord
Bine, ai voie, dar pe „airplane mode”. Piloții afirmă că, dacă înainte de aterizare, atunci când există semnal, mai mulți oameni de la bord s-ar hotărî să își sune rudele și prietenii, aparatele de bord ar putea fi bruiate din cauza telefoanelor aflate în căutarea semnalului. Iar dacă acest lucru nu se întâmplă, telefoanele tot deranjează: căutând semnalul, piloții ar auzi interferențele în căști, împiedicând-ui să audă indicațiile importante primite de la turnul de control.
- O realitate înspăimântătoare: Să fie la timp este mai important decât să ia toți pasagerii
Există o presiune a companiilor aeriene, dar și a altor organizații implicate în traficul aerian în respectarea programului. Un avion întârziat chiar și câteva secunde înseamnă pierderi mari, mai mari decât 1-2 pasageri care nu au apucat să se îmbarce la timp și care pot fi reprogramați la alt zbor.
Și apropo de programarea zborului, întotdeauna se comunică cu câteva minute mai mult. Astfel, dacă pe bilet scrie că zborul durează două ore, fii sigur că o să zbori, de fapt, 1 oră și 45 de minute, tocmai pentru a preîntâmpina anumite situații.
- Se zboară întotdeauna cu combustibil „la limită”
Un consum mai mic se asigură doar cărând mai puțină greutate. Cum nu le poți impune pasagerilor câte bagaje să își ia, atâta timp cât plătesc, se scade din alte părți, cum ar fi carburantul. Cu toate acestea, nu am auzit până acum de vreun pilot care să fi rămas „în pana prostului”, semn că totuși, se iau toate metodele de precauție în acest sens. Doar că nu se zboară cu plinul făcut dacă toate calculele indică faptul că tu nu ai consuma mai mult de o jumătate din rezervoare.
- Asta e cam creepy: nu o să auzi niciodată – „Am rămas fără un motor”
Avioanele zboară perfect fără un motor. Cunosc o groază de cazuri în care s-a întâmplat asta și niciodată pasagerii nu au știut, cel puțin în timpul zborului, despre incident.
- Vizibilitatea este scăzută sau este ceață – se traduce, de fapt, prin: „am dat de naiba, nu mai vedem nimic, noroc cu aparatele astea de bord”
- Mulți piloți sunt extenuați
De cele mai multe ori, piloții sunt la datorie cu mult peste cele 8 ore pe care le petreci tu zilnic în corporație. Punem la socoteală, evident, tot timpul petrecut în interes de serviciu. Un pilot nu se ocupă doar de zbor, are și atribuții administrative înainte și după cursă.
Uneori, fiind doi în cockpit, pilotul obosit își poate permite să ațipească 10-15 minute, pentru a își limpezi mințile.
De multe ori, această oboseală nu vine doar de la program ci și de la nopțile petrecute în hoteluri, când piloții au rămâneri, unde odihna „nu este la ea acasă”.
- Când să iei în considerare semnalul de punere a centurilor de siguranță
Nu când se aprinde becul, ci când li se spune însoțitorilor de bord să se așeze. Atunci fii sigur că urmează turbulențe serioase.
În loc de încheiere, am să citez un pilot comandant: „Nu am atât de mult timp liber pe cât cred vecinii că am, nu produc atât de mulți bani pe cât cred rudele mele că o fac, nu am atât de multe iubite/amante pe cât crede nevastă-mea că am, dar eu sunt fericit că zbor și culmea, nu îmi vine a crede că sunt plătit pentru asta”.